O mica placere matinala - calatoria cu autobuzul

Ei bine, sunt sigura ca nu o sa banuiti despre ce e vorba. Nici eu nu mi-am dat seama de la inceput ca poate fi trecuta la categoria "mici placeri zilnice".

Este calatoria de fiecare zi cu autobuzul spre serviciu. Sunt atatea chestii faine legate de calatoria asta, incat, daca vi le povestesc, ati putea gandi ca am luat-o razna. Dar cel mai mult imi place ca, stand pe scaun si privind pe fereastra, reusesc sa ma desprind de tot si sa ma relaxez total. Caci nu mai exista nimic altceva decat imaginile care imi trec prin fata ochilor.

Desigur ca la frumusetea acestei calatorii contribuie si faptul ca totul se intampla intr-un oras italian, la Bologna, autobuzul nu-i aglomerat, nici mirosuri neplacute nu sunt si nici cuvinte urate nu auzi. E simplu, e doar un alt nivel de civilizatie. Iar daca oamenii converseaza, vorbesc, in general, in italiana si e o placere sa ii asculti, mai ales ca temele de discutie nu sunt razboinice sau apocaliptice, ca la noi.

Iar pe geam, chiar daca nu sunt palate, sunt blocuri de doar cateva etaje (maximum 4-5), la o distanta decenta unele de altele, cu aspect ingrijit si arhitectura umana. Spatiile verzi fac parte din decor, iar balcoanele abunda de flori. Totul este ingrijit si placut privirii, o normalitate simpla, care pare asa usor de atins aici.

In plus, orarul bine stabilit, iar multi dintre pasageri se regasesc in fiecare dimineata in acelasi autobuz, ceea ce creeaza o atmosfera de familiaritate linistitoare.

Si inca ceva: mie imi plac diminetile si atunci savurez totul cu mai multa placere.